| erdictul
a fost pronuntat: a venit vremea gloriei pentru designerul
de moda Ralph Rucci. Dupa 25 de ani in industrie, timp in care a
lucrat relativ in obscuritate, lumea modei se trezeste in sfarsit
si il remarca pe acest designer extraordinar de talentat. Domnul
Rucci este un hibrid: o parte artist, o parte croitor. Nu a mai
existat un astfel de designer de la James Galanos si Mainbocher.
Si are la indemana cele mai faimoase arme din industrie pentru a
demonstra acest lucru. In lumea modei, reprezinta parfumul pur si
nu apa de colonie sporita cu apa. David Wolfe, de la Grupul Doneger,
prevesteste ca „John Galliano reprezinta ziua de ieri, iar
Ralph Rucci pe cea de maine. Domnul Rucci are gust intr-o lume ce
apartine unei culturi care si-a pierdut glasul. Sensibilitatea sa
plina de gust va capata importanta. Rar am asemenea presentimente
si nu mi s-a intamplat de la colectia din 1971 a lui Armani.”
Piesele de rezistenta ale lui Rucci au fost dintotdeauna hainele
de lux pentru femei. In 1994 a deschis Chado Ralph Rucci, Chado
fiind numele ceremoniei traditionale a ceaiului din Japonia, veche
de cateva secole. Designerul a ales acest cuvant pentru a reprezenta
calitatile pe care dorea sa le evoce si sa le exploreze prin moda.
Chado simbolizeaza de asemenea unitatea si sarguinta personalului
talentat, pe care l-a instruit de-a lungul anilor. Conform directorului
de moda de la Neiman Marcus, Joan Kaner, care de 10 ani ii este
prietena si suporter apropiat, Rucci conduce un echipaj mic, minuscul
chiar, in comparatie cu cei din aceeasi bransa. Nu are asistenti
de designeri, caci Ralph e singurul designer. Ana Rita face tiparurile
si Vivian Van Natta, care lucreaza cu el de la bun inceput, conduce
partea de vanzari, productie si PR. Sora lui, Rosina, lucreaza cot
la cot cu el in atelier. Desi a intrat in acest joc de pe Seventh
Avenue de cativa ani buni, putini sunt cei care il cunosc bine pe
acest designer enigmatic. Doamna Kaner, pe care Rucci o alinta spunandu-i
„marea Kaner” sau „zapada mea de Carmel”,
este una dintre putinele persoane care il cunosc. „Ralph are
un simt al umorului cu totul adorabil. Eram sus in studio, cand
Ana Rita, Vivian si Ralph radeau intr-una. Sunt extrem de amuzanti.
El e foarte cald, apropiat de familie si extrem de generos.”
Arata ca un El Greco al zilelor moderne revenit la viata, showroom-ul
sau alb, aerisit e o adevarata oaza de liniste. Cand incepe lucrul
la o colectie noua, isi goleste memoria. „De fiecare data
cand creez o colectie am nevoie de un nou punct de plecare.”
Asta nu inseamna ca nu s-ar apuca de un tipar nou daca ar fi inspirat,
sa zicem, de o hieroglifa egipteana. Lucire a fost martora la o
parte a procesului lui creativ, cu ocazia unei vizite recente la
studio. Dupa o vizita neasteptata a gazetarului de la New York Times,
Cathy Horyn, designerul infasoara in jurul Anei Rita o bucata enorma
de hartie de calc. Designul pentru acea rochie e inspirat de modelul
beduin, pe care l-a creat special pentru rochia doamnei X. Imediat
te gandesti la cat de mult timp i-a trebuit sa o deseneze. O alta
clienta, Tatiana Sorokko, sotia proprietarului lantului de galerii
de pe coasta de vest a SUA, Serge Sorokko, il cunoaste pe Rucci
din anii ’90. S-au intalnit pe vremea cand ea era model. Este
femeia care detine, probabil, cea mai mare parte a colectiei Chado
Ralph Rucci pe coasta de vest si poarta exclusiv aceste haine, preferand
„sa fie in dialog cu un singur designer”. Totodata este
una dintre femeile despre care Rucci spune ca are atat stil cat
si stralucire, desi doamna Sorokko se descrie ca fiind „nu
foarte la moda, dar cu un stil anume”. Stralucirea, spune
Rucci „este o atitudine care te arunca in pielea personajului.
Cel mai stralucitor lucru este sa fii sedus de inteligenta cuiva.”
Muzele lui sunt femeile pe care le imbraca, nu neaparat cele care
calca pe covorul rosu de la Hollywood, la care aspira multi colegi
de-ai sai. Domnul Rucci este de parere ca, in ultimii cinci ani,
intrarea in arena mare a creatorilor i-a dat „mana libera”.
Croitoria l-a eliberat ca designer. I-a dat posibilitatea de a abandona
anumite formule si de a fi increzato in intoarcerea la radacinile
lucrurilor pe care le apreciaza si pe care le creeaza. Sorokko il
numeste „adevaratul McCoy” si declara cu fermitate ca
Rucci nu e un scamator. „Incearca sa creeze un alfabet, asa
cum a facut si Coco Chanel. Probabil ca Ralph este singurul care
priveste din interior. Nu se duce in Bali sau nu cauta prin arhive
pentru a gasi ceva si a pretinde apoi ca ii apartine. Pur si simplu
porneste de la zero.” Libertatea nou descoperita de Rucci
s-a dovedit a fi de bun augur, mai ales
atunci cand a fost nevoit sa creeze modele unicat pentru clientele
sale, cum ar fi un palton cu doua fete din blana de samur ( exteriorul
e din casmir cauciucat) pentru o profesoara de egiptologie. Cand
a comandat piesa, ea a subliniat ca nu doreste ca aceasta sa fie
prea pretioasa in ochii studentilor. Voia o haina lunga, de un sic
discret. Domnul Rucci spune ca asemenea articole provoaca orice
designer. „Impactul pe care il au aceste haine se datoreaza
faptului ca sunt banale.” Rucci este un mare admirator al
tesaturilor. Are o atractie veche pentru cele cu fata dubla sau
cele care au iesit din uz, cum ar fi satinul care revine in forta.
„Cand eram tanar, obisnuiam sa-mi notez numele fabricilor
mentionate in Vogue, pentru referinte ulterioare.” Printre
numele respective se numarau Abraham si Bucol.
|
David Wolfe
prevesteste ca „John Galliano reprezinta
ziua de ieri, iar Ralph Rucci pe cea de maine.”
     
sus: Ralph Rucci.
deasupra: Diferite
colectii couture si
prêt-à-porter, din
perioada primavara 2004 -
toamna 2005. |